Ştiri

Mutarea într-o altă țară este întotdeauna o aventură incredibilă și chiar mai mult dacă veți fi un voluntar local. Vă veți întâlni cu oameni noi, o limbă nouă (sau chiar două în cazul nostru) și o nouă cultură, care este, fără îndoială, o oportunitate uimitoare pentru creștere personală și profesională și în același timp de a vă distra. Cu toate acestea, nu totul este atât de ușor pe cât pare.

Începerea unui proiect de voluntariat este în mod incontestabil o provocare emoțională, intensă. În primul rând, lași în urmă tot ce cunoști: cultura ta, limba ta, cei dragi… În cazul meu, am fost incredibil de norocoasă pentru a avea o organizație-gazdă atât de minunată ca ATA. Toți membrii personalului sunt întotdeauna acolo pentru noi, când avem nevoie să vorbim despre cum ne simțim, fiindcă până la urmă, ei sunt familia mea în Cristuru Secuiesc. Cu toate acestea, încă mai trebuie să treceți printr-un proces de adaptare care uneori se poate simți foarte copleșitor și izolant.

Experiența mea este că m-a ajutat foarte mult când uneori m-am lăsat să mă simt tristă și am fost atentă la nevoile mele. De exemplu, au fost câteva zile în care n-am putut să țin pasul cu ritmul din cauza stării mele emoționale; așa că, în loc să mă forțez și să prefac că mă simt bine am plâns și, dacă situația tot a rămas aceeași m-am dus să vorbesc cu cineva. Aceste momente se pot întâmpla de mai multe ori dealungul voluntariatului vostru (mai ales la început) și, deși este greu să le înfruntați, țineți cont de faptul că după o furtună soarele strălucește întotdeauna din nou. Pe de altă parte este foarte util să vă aduceți aminte de motivul pentru care ați ales voluntariatul, să vă uitați la contribuția pe care o aduceți comunității, iar bucuria pe care o aduceți acelor oamenii este foarte motivantă.



Dincolo de aceste suișuri și coborâșuri emoționale, să fi un voluntar aici în Cristuru Secuiesc a fost o experiență incredibil de îmbogățitoare până acum. Când nu facem voluntariat, călătorim prin România, petrecem timp unii cu alții și, în general, încercăm să absorbim toată cultura care ne înconjoară, atât din mediul internațional de care ne bucurăm acasă, cât și din această nouă țară. În plus, învățăm încet și elementele de bază ale limbii maghiare, care ne ajută foarte mult în comunicarea cu localnicii și în integrarea noastră în general.

În concluzie, pe parcursul acestei călătorii va trebui să ne confruntăm cu nenumărate provocări: bariera lingvistică, șocul cultural, dorul de casă… Dar experiențele valoroase  nu sunt niciodată ușoare de obținut. Vom încerca să continuăm să creștem și să învățăm din această oportunitate minunată și să oferim cea mai bună versiune a noastră în fiecare zi.